Dacă premierul Victor Ponta va fi înmormântat la cimitirul vesel din Săpânţa, pe crucea sa va scrie ”Ponta nost n-o plagiat, / Doar o ţâr’ s-o inspirat”.
Nici bine nu s-a uscat cerneala pe numirea procurorilor generali, că aceştia au valorificat o excelentă ocazie de a-şi bate joc de meserie. Principala lor grijă a fost să-l spele pe şeful lor suprem, premierul Ponta, de groaznica acuzaţie de plagiat.
Mă mir însă că timidul Parchet nu a mers mai departe şi nu a cerut Comitetului de Atribuire a Premiului Nobel să ia în studiu posibilitatea premierii lucrării lui „Dottore”.
Din start mie mi-a fost suspectă lucrarea de doctorat a unui individ care, incapabil să facă o facultate la stat, se furişează la o „româno-americană” care până acum s-a remarcat doar cu o absolventă de talia nurliei Elena Udrea.
Dar aşa-i viaţa, dacă n-ai şcoală destulă, e suficientă puţină manualitate, în fond copy-paste se face din două tastări. Şi uite aşa, dintr-un foc a reuşit şi Parchetul să se compromită, şi premierul să se facă de plâns!
