Viaţa bate filmul, da’ nu pentru mult timp…

Oradea este plină de festivaluri. Avem Festivalul Berii, Festivalul Pălincii, Festivalul Vinului şi alte festivaluri numai bune pentru satisfacerea setei de alcool a drojdierilor din Bihor.

Sigur că încă mai avem de muncit. Nu există un festival al romului, cu toate că material avem din plin, mai ales în zona Velenţa. Ar fi de dorit un festival al lichiorului, sărbătoarea secăricii sau reunirea anuală a consumatorilor de monsi (monopol cu sirop).

Un schimb de impresii şi halbe de vermut ar da o altă faţă atât oraşului, cât şi consumatorilor fruntaşi. Iar dacă tot suntem în domeniul cultural, ideea unui festival al filmului este salutară.

Măcar pentru a asigura continuitatea atunci când participanţilor la celelalte festivaluri, de esenţă etilică, li se rupe filmul. Începutul nu va fi uşor.

Nici festivalul de teatru nu a rupt gura târgului din prima ediţie. Totul este ca organizatorii să aibă răbdare şi sponsorii, bani.

Cine ar fi crezut acum câţiva ani că cel mai tare festival de film din ţară va fi la Cluj şi nu la Bucureşti? Important e ca festivalul nostru de film să nu fie neapărat mai mare, ci altfel faţă de cele existente în ţară.

Bihorel le ţine pumnii iubitorilor de filme şi să dea Dumnezeu să apucăm să vedem din nou pe la cozi bijniţari care vând bilete în plus…


*
*