După 15 ani a venit un om cu carte, care ştie citi greceşte, şi a constatat că pe stema judeţului e trecut imnul naţional în scriere elenă. Nu ştiu de ce se băşică respectivul om de ştiinţă, să fie mulţumit că nu era vorba de cântecul „Aşe beu oamenii buni” scris cu caractere chinezeşti!
Stema a fost compusă când încă aveau un cuvânt greu de spus marii generali ai armatei, cei care au impus statuia lui Mihai Viteazul cocoţată pe un soclu acoperit cu faianţa rămasă de la igienizarea popotei. Să o luăm pe rând:
1. Avem un turn al cetăţii lui Menumorut. Cred că ar fi fost mai reprezentativ ansambul de clădiri pe care a pus mâna primarul Petru Filip, ansamblu cunoscut sub numele de Piaţa San Pedro.
2. Avem nişte spice care ar vrea să ateste zona agricolă. Dacă vrem să atragem privirile tinerilor, mai bine punem nişte cânepă sau direct etnobotanice.
3. Ceva interesant: ciorchini de struguri. E clar un act de sabotaj al ungurilor pentru că românii adevăraţi nu mai troscălesc vin de când Burebista a pus viile pe foc. Propun să plantăm în stemă nişte pruni.
4. Apare hrisovul cu pricina scris cu caractere greceşti. Ca să nu lezăm nici sensibilităţile româneşti, nici pe cele ungureşti, mai bine punem mersul trenurilor scris în alfabetul Morse.
5. Interesant este că stema e străbătută de un râu poluat cu peşti. Aici cred că nu ar trebui să modificăm nimic, măcar pentru munca grea a peştilor şi a fetelor pe care aceştia le coordonează pe şoseaua de centură.