Povestea lui Sanyi Kiss, agentul 007

Am trăit să o văd şi pe asta. Groful Kiss ar fi sub protecţia serviciilor secrete maghiare.

Deja mi-l închipui cum se antrenează în baze secrete, sare peste garduri, trece prin foc, se aruncă din avion fără să-şi dea seama că şi-a uitat paraşuta acasă, trage cu puşca, azvârle cu grenada, după care ajunge la Consiliul Judeţean, unde duce o existenţă discretă de vicepreşedinte.

Unul dintre denunţători le-a declarat procurorilor că serviciile secrete maghiare i-ar fi cerut să-l lase în pace pe Kiss, ba chiar să-şi ţină gura dacă mai vrea să o găsească la locul ei a doua zi. Şi, uite aşa, concomitent cu onorabilul vice, lucrurile încep să se lege.

Kiss l-a ţinut pe mirificul Ghiţă Pasc şef la Aeroportul Oradea până ce cel din Debreţin s-a dezvoltat. Se zice că, pe timp de pace, domnul Pasc face cât trei bombardamente pe timp de război.

Apoi, vicele s-a apucat să faulteze referendumul, ca nu cumva muşterii de la Hajduszoboszlo să fie atraşi de Băile Felix. Şi pentru că Pasc era ocupat cu Aeropotul, s-a gândit să-l coopteze în echipă pe prietenul Ioan Mang de la PSD.

Iată, deci, ce fain scenariu de film se poate face dintr-o simplă delaţiune a unui coleg de matrapazlâcuri al fostului depanator.


*
*