Tânărul popă s-a înstăpânit peste lăcaşul de cult din centrul Sînmartinului la începutul lunii martie, după decesul tatălui său, fostul paroh Ioan Păşcuţă. În loc să predea ştampila şi actele bisericii pentru inventarul obligatoriu la schimbarea gestiunii, preotul şi-a instigat Consiliul Parohial să îi ceară protopopului Rusu să îl pună paroh, aşa cum, zice el, ar fi promis mai demult.
Apropiaţii lui Păşcuţă jr. speră că acesta va avea întâietate pentru că împreună cu tatăl său a ridicat biserica din localitate, în 1999, cu banii încasaţi din vânzarea tuturor terenurilor deţinute de parohie în celebrul cartier Beverly Hills din Sînmartin. Probabil că realizarea ar fi cântărit greu în ochii protopopului şi în cei ai episcopului Sofronie dacă familia Păşcuţă nu şi-ar fi ridicat pe terenul parohiei, chiar în uşa bisericii, şi un viloi de neam prost, cam ca al coloraţilor de la Strehaia ori din Huedin.
Culmea tupeului, „păşcuţii” au încercat câţiva ani mai târziu să vândă vila comunităţii, drept casă parohială, ceea ce nu s-a întâmplat doar pentru că aceasta e mult mai săracă decât păstorii aflaţi în fruntea ei. Şi, la cum este condusă obştea, nici pe viitor nu pare să aibă şanse de a pune ban pe ban…