Trecătorilor, care altfel ar trebui să ocolească peste 10 kilometri ca să ajungă în Urviş, li se deschide o punte presărată cu scânduri vechi şi găurite, care se ridică şi se mişcă aşa cum vor ele, la fiecare pas.
În vreme ce localnicii s-au obişnuit deja, şi nu văd nicio problemă cu traversarea, turiştii se gândesc serios dacă să treacă pe riscul lor ori să aştepte finalizarea noului pod, a cărui construcţie a început anul trecut.
Numai că ambele variante au riscurile lor. În primul caz te poţi trezi cu picioarele rupte în apă, iar dacă aştepţi finalizarea noului pod, a cărui construcţie a început abia după alegerile de anul trecut, când la conducerea comunei a ajuns un PDL-ist, s-ar putea să îmbătrâneşti pe malul Crişului.