Concret, miza a fost contravaloarea compensaţiei băneşti echivalente cu două salarii de bază pe care patronii ar fi trebuit să i-o achite în momentul în care l-au „restructurat”, un spor de fidelitate în cuantum de 25% din salariile primite în perioada 2009-2012, banii pe concediile neefectuate în aceşti ani, plus un spor de 100% pentru 58 de zile lucrate în sărbătorile legale.
Totul însumat şi actualizat cu indicele de inflaţie de la data scadenţei până la plata efectivă a sumelor, după cum a stabilit instanţa. Bihorel nu are idee cât e suma, dar trebuie să se strângă un purcoi de bani.
Singura pretenţie pe care judecătorii i-au respins-o lui Matea este obligarea foştilor patroni de a-l reangaja, chestiune pe care, oricum, fostul redactor-şef nu şi-o doreşte. Nu de alta, dar acum lucrează de cealaltă parte a baricadei, pentru niscai politicieni de culoare portocalie.