Pentru ca lucrurile să meargă unse, ca de 25 de ani încoace, se impun câteva măsuri suplimentare.
1. Elevii pot să se aşeze în bănci numai după ce părinţii le cumpără.
2. Învăţătoarele să fie trecute pe bugetul familiei.
3. Pe lângă fondul clasei şi fondul şcolii, să mai fie şi fondul de rulment, fondul de rezervă, fondul de situaţii excepţionale şi, evident, Fondul Monetar Internaţional.
4. Părinţii care n-au bani ar trebui să-şi ducă odraslele în şcolile de la periferie, unde nu se strânge fondul clasei pe motiv că alea numai a clase nu arată.
5. Elevii nu vor duce flori profesorilor, ci doar o chitanţă care să demonstreze că le-au achitat, oricum cele dăruite tot înapoi în piaţă ajung.
6. În fiecare clasă să fie instalat un bancomat. Astfel, părinţii nu se vor putea scuza că nu au bani la ei.
7. Învăţământul în România e gratuit, dar părinţii trebuie să asigure bănci, tablă, zugrăveli, raşchetat parchet, bani pentru after school, cadouri, atenţii, protocoale şi alte angarale.