Evident că aceasta, incapabilă să muncească, a preferat să subcontracteze investiția unor fraieri locali. Mă mir că manevra asta nu-i miroase. În schimb, îi pute numai ideea că grădina zoologică ar putea fi amplasată în preajma comunei, bieții paizani fiind obligați să inspire miresmele bălegarului de leu și ale găinațului de struț.
A dracu’ lighioane, cum poluează ele olfactiv bătăturile sânmartinenilor! În schimb, balegile sutelor de vite, dejecțiile miilor de porci și rahaturile din Consiliul Local miros a Chanel no. 5, că așa-i viața în stațiunea balneară…