Conform arhivelor Consiliului Judeţean, răscolite de Bihorel, minţile geniale care conduceau pe atunci au avut idei care mai de care mai originale: în timp ce unii propuneau ca stema să conţină ştergare, alţii ţineau cu tot dinadinsul ca ea să prezinte o sondă de petrol
În final, spre aprobarea Guvernului a plecat o variantă asemănătoare cu cea de azi, având în plus o floare de nufăr, care s-a pierdut pe drum, iar pe hrisov nişte simboluri fără noimă, pe care nu se ştie cine le-a înlocuit cu imnul „grecesc”.
Bănuit de ispravă e un membru al Comisiei Naţionale de Heraldică, probabil mare iubitor al culturii elene, de vreme ce a încercat s-o promoveze chiar şi unde nu-i era locul…