Nenorocirea unuia, norocul altuia! Chemaţi săptămâna trecută să voteze dacă îl păstrează la catedră pe decanul Facultăţii de Energie Electrică şi Tehnologia Informaţiei şi după ce acesta devine pensionar, senatorii Universităţii din Oradea n-au prea avut ce să aleagă.
Sigur, puteau să-l trimită pe Teodor Leuca acasă, dar atunci şcoala doctorală de Inginerie Electrică a Universităţii rămânea fără dascăl titular şi în risc de dispariţie. În acest domeniu, Universitatea avea doar doi conducători de doctorat: pe Leuca şi pe profesorul Florin Vlădicescu Popenţiu.
Acesta din urmă a devenit şi el pensionar la începutul verii, iar senatorii l-au trimis acasă, păstrându-l doar ca profesor asociat, deci cu mai puţine drepturi şi plătit mult mai puţin. Dacă făceau aceeaşi mişcare şi cu Leuca, la următoarea evaluare a şcolii doctorale aceasta risca să-şi piardă autorizarea.
Ceea ce pentru Universitate înseamnă, bineînţeles, bani în minus. Aşa că senatorii au ales să-l ţină pe Leuca la catedră încă un an. Bineînţeles, nu s-ar fi ajuns în această situaţie dacă stimabilii profesori ar fi înţeles din timp că, inevitabil, îmbătrânesc şi şi-ar fi pregătit înlocuitori din rândul profesorilor mai tineri. Că vorba aia, e plin cimitirul de oameni de neînlocuit…
