Fraieri și otomanii ăștia! În urmă cu sute de ani s-au chinuit cu tunuri, săgeți aprinse, berbeci, ieniceri, spahii, smoală și fanfară să cucerească Cetatea.
Păi, dacă aruncau peste metereze cu chiftele, baclava, șuberec și cafea la nisip, ar fi putut intra triumfal în fortăreață fără luptă.
Noi credem că ceea ce avem noi în farfurie se datorează geniului culinar autohton. Nimic mai fals, căci se pare că singurul fel de mâncare românesc este mujdeiul. Aș adăuga și răbdările prăjite.
Un lucru e cert: orădeanul abia așteaptă să ajungă în Cetate. Dacă nu-l scoți din casă pentru activități culturale, când e vorba de mâncare, nu poți da greș.
Șefa de la Cetate, doamna Angela Lupșea, ar putea revitaliza fortăreața fără mari bătăi de cap, dacă în fiecare săptămână ar organiza câte un chiolhan cu mâncare specifică din zone cât mai exotice.
