Stau şi mă minunez cât poate fi viaţa asta de nedreaptă. E suficient să ştii cărui politician să-i porţi vorbele şi apoi să sari la beregatele tuturor, colegi de partid sau duşmani, şi ajungi mare şi tare. Senatorul Cristi Bodea a ajuns la înalta demnitate de chestor.
Pun pariu că nu ştie ce e ăla apelul bocancilor, caporal de schimb sau care e gustul concentratelor, dar deja e mare chestor la 40 de ani. Şi-l compar cu Liviu Popa care a lustruit ceva bocanci, a făcut gărzi şi a mânuit pistoale la greu până să ajungă chestor.
Frustrarea asta nu am mai simţit-o decât atunci când am aflat că Robert Turcescu a ajuns colonel fără să fi mâncat o păsulă din marmită, în vreme ce plutoane întregi de terişti vor muri sublocotenenţi.
