O zi din viața președintelui Consiliului Județean

Ora 10.30
Deșteptarea. Telefon la șeful de cabinet. „Lorand, a venit ziaristul pe la CJ?”. „Nu”. „Ok, vin mai târziu sau deloc”.

Ora 11.25
Telefon la secretară. „De ce nu mi-ai trimis mașina?”. „N-a venit șoferul”. „De ce?”. „Că nu a venit șoferul lui să-l ducă la garaj”.

Ora 12.03
Către șofer. „Mi-e dor de mulinetă, ca de ce am eu mai sfânt!”. „Adică, ca de jeepul ăla cumpărat pentru sistemul de sănătate?”

Ora 13.43
Îl cheamă pe purtătorul de cuvânt. „Adi, parcă erai mai înalt. De ce te-ai micșorat așa?”. „Păi, n-ați zis să umblu în genunchi când intru la dumneavoastră în birou?”. „Nu ție, mă, ci lui Ianoș!”.

Ora 14.40
Cheamă fotograful. „Te rog să mă iei dintr-o parte, să mi se vadă clar profilul moral”. „Semănați cu Leo di Caprio”. „La ce salariu îți dau, puteai să-mi spui că semăn cu Brad Pitt”.

Ora 15.00
La telefon cu Ianoș. „Și cum e la azilul de bătrâni? Ai găsit ceva nereguli”?. „Nu, totul e ok, numai că nu mă mai lasă să ies de aici”.

Ora 15.01
Pe baltă la Șișterea. Paznicul, să facă o glumă: „Sandor, vine Adi Criș”. Se aruncă în apă. După zece minute iese ud. „Mie glumele astea nu-mi plac”.

Ora 16.30
Ajunge acasă. Soția: „Ești leoarcă”. „Să conduci un județ e o artă. 1% inspirație și 99% transpirație”.


*
*